Cerințe ale propunerii tehnice - Curba “S” - Achizitii publice

În ultima perioadă a început să se ceară tot mai des, prin fișa de date, in propunerea tehnica – “curba S” aferentă graficului fizic/Gantt, mai ales la procedurile simplificate pentru lucrările de execuție drumuri.
Cerința poate fi solicitată în mai multe moduri, cum ar fi:

În plus, de obicei este însoțită și solicitarea unui grafic rețea:

 

În acest articol vom oferi un tutorial pentru curba S, urmând ca într-un articol viitor să abordăm și cerința graficului rețea.

 

Ce este curba S?

Curba S este un instrument specific Project Managementului, o linie reprezentând vizual progresul (axa Y) cumulativ în timp (axa X) al unui proiect. “Progresul” respectiv se poate referi la cost, ore-manopera sau orice altă cantitate pe care vrem să o vizualizăm. “Timpul” se poate împarti, evident, în zile, săptămâni, luni, ani, în funcție de cerințe sau necesități.

In imaginea alaturata avem o curba S în genul celor prezentate în majoritatea tutorialelor de pe internet: curată, cu forma S-ului distingându-se în mod clar, în care începutul reprezintă startul lent al proiectului, urmat de o accelerare puternică în perioada de mijloc (apogeul consumului resurselor) iar în final, când proiectul este aproape terminat, consumul de resurse se micșorează.

 

 

 

Printre cele mai întâlnite variații sunt:

Front-loading S-curve – reprezintă un start în forță al proiectului, cu majoritatea resurselor consumate la început.

Back-loading S-curve – reprezintă un start lent, cu majoritatea resurselor consumate spre final.

 

Problema cu exemplele anterioare este că sunt făcute cu ajutorul ecuației Boltzmann, sau cu variații ale acesteia:

Ecuația Boltzmann are nevoie de date inițiale aflate într-o progresie aritmetică, iar rezultatul ei este folosit drept parametru pentru inițializarea curbei S.

În schimb, pentru îndeplinirea cerinței din propunerea tehnica, noi suntem obligați să folosim direct datele inițiale, fie că sunt costuri, ore-manoperă, ore-utilaj, etc, aflate într-o progresie cumulativă, dar care, realist vorbind, nu vor fi niciodată și în progresie aritmetică.

Din aceasta cauza, o curba S care să corespundă cerințelor fișei de date va arăta în genul acesta:

 

Aici avem o lucrare simplă de asfaltare (frezare-curățire-binder-emulsie-asfalt), cu durata de 16 săptămâni, în care asfaltarea se execută în săptămâna 14. Și cum cel mai mare cost al lucrării se regăseste tocmai în mixtura asfaltică, în mod evident curba S va arăta în genul acesta, cu 20% din costuri întinse pe primele 14 săptămâni, și 80% din costuri având loc într-o perioadă de numai o săptămână, de unde și urcarea foarte abruptă a curbei.

Cum se face o curbă S?

Vom lua ca exemplu o curbă S a costurilor în timp. Este necesar să avem devizele și graficul Gantt (în MS Project) finalizate.

Graficul nostru arată asa:

Atenție – chiar dacă nu sunt afișate toate informațiile, graficul este finalizat, avem setate durata fiecărei activități și relațiile de dependență, pe lângă coloanele suplimentare de “UM” și “cantitate”.
Având în vedere că în cerințele fișei de date pentru graficul Gantt nu se cer niciodată și valorile (pentru că aparține de propunerea tehnică), vom începe cu acest pas.
Pentru ușurință, se scoate formularul C4 din programul de devize (cel care conține strict articolele, fără poziții de man/mat/uti/tra), se exportă în Microsoft Excel și de acolo se iau valorile cu copy-paste și se introduc în graficul din Project.

Însă până atunci, putem să simplificăm și mai mult:

Formularul C4 arată așa în Intersoft Deviz Profesional, dupa ce este exportat în Excel:

si așa arată în WinDev:

Cu datele sub forma aceasta, având câte un rând gol între ele, nu putem face direct copy-paste în MsProject. Ca să ștergem rândurile goale în mod automat, trebuie să selectăm tot rândul G:G, apoi, în Ribbon-ul Home – Editing – Find & Select – Go to Special… dăm click pe Blanks, iar în secțiunea Cells – Delete, deschidem meniul contextual și apăsăm pe Delete Sheet Rows.
Acum putem selecta toată coloana de Total din Excel și să folosim comanda Copy-Paste în MsProject.

Cum se introduc în MS Project costuri direct pe taskuri (activități), și nu pe resurse

În ribbon-ul View – Data – Tables, se selecteaza Cost.

Vom observa ca ni se vor schimba coloanele, din asta:

În asta:

Noi vom da Paste datelor din formularul C4 în coloana de Fixed Cost.
Acum ne ducem la Ribbon-ul Project – Update Project, și selectăm data de final a proiectului.

 

În Task – Gantt Chart deschidem meniul contextual și selectăm Task Usage.

Vom observa că ecranul din dreapta, pe care era până acum graficul Gantt, s-a schimbat cu o vizualizare tabelară, care în acest moment nu ne ajuta foarte mult deoarece afișează în mod implicit doar câmpurile de Work și All Assignment Rows.
Facem click-dreapta pe tabelul respectiv și selectăm Detail Styles…, iar din coloana din stânga – Available fields: selectăm Cumulative Cost și Cumulative Percent Complete.

În acest moment am îndeplinit un pas important pentru obiectivul nostru final: avem costurile fiecărei activități împărțite pe săptămâni într-o progresie cumulativă, plus valoarea procentuală a fiecărei valori în parte. Graficul nostru ar trebui să arate asa:

Pentru curba S, mergem la Report – Costs – Cash Flow:

După cum se observă, în mod implicit este împărțit pe “Quarters” ale anului, iar nouă ne este necesar să fie împărțit pe săptămâni, conform cerințelor din fișa de date.
Pentru a face această modificare, ne ducem în Field List și edităm Time Category astfel încât să ne afișeze săptămânile:

Astfel obținem curba S a costurilor cumulative pe săptămâni:

Se pot extrage mai multe concluzii din imaginea de mai sus:

1. Curba S nu arată neapărat ca un S perfect, așa cum este ea înfățișată în imaginile de prezentare.
2. În cazul de față, avem un Front-Loading S-curve. Bugetarea acestui proiect trebuie făcută în concordanță cu aceste informații.

Acum am terminat curba S, dar dacă ne uităm cu atenție încă nu respectăm în totalitate cerințele din fișa de date folosită ca exemplu:

Noi avem valori directe, nu procentuale, și încă nu am stabilit varianta planificării celei mai devreme și varianta planificării celei mai târzii, pe care le vom aborda într-un articol viitor.